vineri, 12 decembrie 2014

Secretu’ lu’... Pulcinella?



(sau zece secunde de vorbă cu filosoful de la birtul gării)

Întrebări
Răspunsuri
Şi iar întrebări
De ce mi le pun
Şi de ce le caut răspunsul
N-o să aflu în mod cert, niciodată
N-au reuşit ei
Amicii greci
De la care ni se trag toate
Cu teoria lu’ ăla
“epistemo”
Sau “gnoseo’
Am uitat, dar voi afla
Cred
De 3000 de ani
Batem apa în piua teoriei cunoaşterii
Ne tot, netot, ba ne tot
Întrebam
“de ce”
Ştim “de unde”
Şi presupunem “încotro”
Când adevărul
E în fiecare
E simplu
Se cheamă:
Unu
Atât
Unii au mai pus în ecuaţie şi un zero
Şi a ieşit un balamuc
“Curat murdar”
Pardon
Binar
Nu,
Esenţa e una
Unu.
O singură dată
Atât trăim
O singură dată
Rămâne totuşi o întrebare
La care nu vom afla răspunsul decât în ultima clipă
Sau când e prea târziu vor spune alţii
Până şi singura certitudine a vieţii
E pusă sub semnul întrebării:
...si când sa răspundă,
Filosoful,
Uitase întrebarea.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu