Ieri am
asistat la încă un viol în grup, că tot e la modă subiectul „pe net”, din
fericire consumat doar la nivel psihic, dar în ce priveşte latura obiectivă
diferenţa nu e mare.
Nu cred că e cineva perfect, cum am citit
în câteva comentarii şi nici că o inteligenţă superioară e însoţită neapărat de
un caracter incontestabil. În meciul de box, că nu pot spune că a fost şah,
Andrei Pleşu versus Petronela Rotar, doamna a dat prima lovitură, în calitate
de challenger, niţeluş cam joasă ce-i drept, dar mă rog, scuzabil pentru o
femeie, acolo a nimerit. Am distribuit ambele puncte de vedere pentru că n-am
de unde să ştiu care-i adevărul, n-am fost de faţă.
E posibil ca domnul Pleşu să fi avut o zi mai
proastă, ceea ce n-ar diminua cu nimic meritele şi aureola domniei sale, aşa
cum e posibil ca doamna Rotar să fi fost dezinformată. Un lucru pot totuşi să
remarc: lăsând deoparte afirmaţiile suspectate ca fiind neverificate, doamna
Rotar s-a adresat condescendent, pe când domnul Pleşu n-a făcut decât să cadă
din lac în puţ, gestionând disproporţionat reacţia, sau mai degrabă
negestionand-o.
Să admitem că n-are nicio legătură cu
demisia forţată a domnişoarei librar, care din greşeală, prin eroare, [sic!]
nu l-a recunoscut după fizionomie şi nici nu i-a cerut buletinu’, miza meciului
care va să zică, alături de onoarea sa nereperată. Perfect si cel mai
probabil adevarat, dar prin ceea ce a urmat n-a făcut decât să expună
oprobriului public, insultelor, derizoriului, încă o doamnă care la rândul ei a
greşit, sau nu, nu ma pronunţ că nu am probe, cum se zice la mine pe tarla, dar
care orice culpă ar fi avut, nu merita batjocorită în felul ăsta. S-au găsit
destui masculi feroce şi câteva doamne diafane, toţi cu clăbuci la gură şi
sufocaţi de indignare, gata s-o omoare cu pietre în piaţa publică pe baza unor
simple mărturii. Probabil se cred pe undeva prin Pakistan, unde până şi familia
participă la flagelarea femeilor, dacă se găsesc patru bărbaţi care să spună că
a fost infide(a)lă.
Sigur, nu domnul Pleşu poate fi acuzat de
virulenţa acelei părţi a admiratorilor săi care au reacţionat aşa, cei mai
mulţi nişte neiculeni în raport cu doamna Rotar, cum sunt şi eu de altfel, cel
care-mi permit astfel de aroganţe pseudo-analitice, dar chiar nu exista o altă
soluţie? Oare n-a aflat că atunci când sunt mai multe femei în ecuaţie, mai
multe însemnând oricâte mai mult de una, situaţia se poate complica
exponenţial? Cu sau fără voia sa, în acest moment are două „victime” în
palmares şi nu cred ca şi-a dorit asta.
Mie mi-a spus mama când eram mic, că nu
prea are rost să te iei la cafteală cu fetele, că-i ruşinos şi dacă le baţi şi
dacă-ţi dau bătaie şi că trebuie să te opreşti înainte de punctul în care nu
mai există cale de întoarcere.
Înclin să cred, sper, că lucrurile au
scăpat pur şi simplu de sub control, altfel nu-mi explic cum domnul Pleşu,
recunoscut ca un om elegant din toate punctele de vedere, s-ar pune într-o
astfel de situaţie.
Cât despre „violatori”, evident inocenţi
şi cu tot dreptul să ridice primi piatra, s-auzim numai de bine. Le dorim
asemenea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu